Rolul dietei în ulcerul gastric şi duodenal
Regimul dietetic în aceastã boalã are o importantã deosebitã. Trebuie diferentiat însã regimul recomandat în faza de crizã a bolii ulceroase de cel administrat în perioada de liniste a ulcerului.
Criza ulceroasã poate fi precipitatã de mesele neregulate, abundente, luate în conditii de tensiune nervoasã, de consumul de alcool, cafea, condimente sau de prânzuri bogate în grãsimi prãjite.
În asemenea situatie de acutizare a ulcerului, dieta trebuie sã elimine sau sã reducã alimentele cu volum crescut si cu structurã chimicã inadecvatã, pentru a evita stimularea suplimentarã a secretiei gastrice si iritarea mucoasei gastrice (supe de carne sau de oase, grãsimi prãjite, rântasuri, condimente, alcool). De asemenea, vor fi evitate alimentele prea calde sau prea reci.
E bine sã stii!
În criza dureroasã se vor alege alimente cu o capacitate cât mai mare de neutralizare. Pânã nu de mult, se recomanda consumarea laptelui dulce din douã în douã ore ziua si din patru în patru ore noaptea, pentru cã neutralizarea produsã de acesta tine cam o orã.
Pe mãsurã ce durerile cedau, se introduceau supe strecurate cu orez, fulgi de ovãz, ouã fierte moi, piure de legume, brânzã de vaci.
Astãzi însã efectul benefic al laptelui în criza ulceroasã este contestat si dietele lactate nu se mai folosesc si se considerã cã pot chiar înrãutãti boala. Chiar dacã la început produce neutralizarea doritã a acidului din stomac, se pare cã ulterior se produce o secretie mult crescutã de acid, prin anumite mecanisme hormonale.
La fel si mesele dese, care, prin prezenþa alimentelor în stomac, stimuleazã secretia gastricã, vor avea efectul nedorit de stimulare a aciditãtii.
Oricum, dieta în perioada acutã rãmâne una de crutare. Ea se va continua în primele douã-trei sãptãmâni cu supã
din cereale sau de zarzavat, pâine uscatã (nu prãjitã), cartofi (piure sau copti), paste fãinoase, preparate din aluat fiert, compot.
Varza si alte câteva legume verzi contin un factor antiulceros, numit „vitamina U”, care favorizeazã vindecarea eroziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea sucului de varzã se pare cã grãbeste vindecarea ulcerului. Pentru o asemenea curã, varza va fi stoarsã proaspãtã, deci nefiartã, pentru a nu-i distruge factorii activi. Se poate combina în raport de 3/1 cu suc de telinã la cei care nu suportã varza singurã. Si telina contine acelasi factor protectiv. Pentru un litru de suc sunt necesare 2,5 kg de varzã proaspãtã, verde. Varza muratã sau tinutã la temperatura camerei, ca si sucul de altfel, în douã-trei zile îsi pierde calitatea. Pãstrat la frigider, sucul îsi mentine calitatea trei sãptãmâni. El va fi consumat câte 200 ml de patru-cinci ori pe zi. La începutul tratamentului pot apãrea balonãri, dureri abdominale, constipaþie, dar dupã trei-cinci
zile de tratament, de obicei aceste tulburãri dispar. Dacã persistã, se poate întrerupe o zi tratamentul, apoi se încearcã reluarea lui.
Un efect alcalin, deci benefic, asupra activitãtii gastrice au si cartofii, care pot neutraliza aciditatea gastricã, având în plus si un bogat continut în vitamina C.
Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului gastric, scãzând producerea de acid. La fel si mãslinele coapte (nu si cele conservate în otet), care pot fi folosite în cantitate de 4-6 la o masã.
Este de remarcat asocierea dintre prezenta ulcerului si hipoglicemie (scãderea nivelului zahãrului în sânge) si de aceea, la bolnavii diabetici mai ales, care folosesc medicamente hipoglicemiante, echilibrul trebuie sã fie mentinut constant. Pe de altã parte, si aportul crescut de zahãr (sub diferite forme) poate stimula cresterea secretiei gastrice de acid cu pânã la 20%.
În perioada de liniste a ulcerului, bolnavul poate consuma ceai, brânzã de vaci, fulgi de ovãz, orez, fidea, tãietei, gris, spaghete, ouã fierte moi, pâine (dar nu proaspãtã, ci veche de o zi), supe mucilaginoase, de cartofi, de legume, prãjituri de casã, biscuiti.
Dintre legume, sunt indicate: conopida, cartofii, dovleceii, morcovii sub formã de piure, sote, fierturi, sufleuri, budinci.
Se vor evita prãjelile si rântasurile. Sunt contraindicate zarzavaturile crude, tari (castravetii, ridichile, gogosarii), maioneza, ouãle tari, murãturile si condimentele. Cafeaua si bãuturile cu continut de cafeinã stimuleazã secretia gastricã si nu trebuie folosite.