Ioanadeea's Blog

Enjoy…

Agorafobia sau fobia sociala 8 Octombrie 2012

Filed under: Sfaturi utile — ioanadeea @ 10:30 am
Tags: , , , , , ,

Adesea confundata cu timiditatea in relatiile sociale sau definita ca emotivitate exagerata in situatii in care importanta este performanta (examene, vorbitul in public, etc.), fobia sociala a fost acceptata ca un „dat” si foarte multa vreme a fost privita ca o trasatura de personalitate. Afirmatii ca „sunt timid din fire” sau „sunt foarte emotiv” atesta acest lucru.

Fobie sociala, se caracterizeaza prin frica intensa de a fi privit si evaluat negativ de catre ceilalti in situatii sociale. Unele persoane cu anxietate sociala se simt foarte rau atunci cand trebuie sa apara sau sa vorbeasca in public. Pentru unii este foarte dificil sa comande mancare la restaurant, sa semneze ceva in public sau sa dea un telefon.

Desi persoanele care au anxietate sau fobie sociala stiu ca frica lor este excesiva si nerezonabila, se simt neajutorati in fata sentimentelor de anxietate, de teama. Persoanele cu anxietate sociala se tem ca s-ar putea comporta astfel incat sa fie umiliti sau jenati in fata altora.
Anxietatea poate interfera cu rutina zilnica, ocupatia persoanei, sau viata sociala. Poate fi dificil sa termine scoala, sa mearga la un interviu pentru slujba si sa isi gaseasca un partener.

Fobia socială sau tulburarea de anxietate socială vine cu un cârd de spaime disproporţionate în situaţii sociale normale: teama de critică şi evaluare negativă, teama de situaţii penibile şi umilitoare, teama de oameni străini şi alte temeri lipsite de mobil concret.

Ce este fobia socială?
Fobia socială este o tulburare psihică indusă pe teama excesivă şi de nestăpânit de a fi observat, criticat şi umilit de oameni străini care, prin ei înşişi, nu prezintă un pericol real. Teama apare în situaţii sociale de genul: vorbit în public, discurs în faţa auditoriului, reuniuni mondene, şedinţe, conversaţii pe teme sexuale, acces în restaurante şi toalete publice, scris, pictat sau cântat în public şi alte acţiuni expuse privirilor străine.
Sentimentele încercate sunt teama, stânjeneala, penibilul, disconfortul. Peste ele se adaugă preocuparea obsesivă de a le ascunde celorlalţi, preocupare ce „bate la ochi” şi ajunge într-adevăr să atragă atenţia.

Manifestări observabile cu ochiul liber
Cele mai răspândite manifestări somatice observabile ale fobiei sociale sunt înroşirea feţei, tremorul, ameţeala, bâlbâiala, vocea slabă, înmuierea picioarelor, uscarea gurii, palpitaţiile, transpiraţia rece, micţiunile imperioase, nervozitatea, stângăcia, senzaţia de penibil si disconfort.

Fobia sociala apare in copilarie si adolescenta si este a treia tulburare ca frecventa dupa depresie si alcoolism. Femeile sunt afectate in egala masura cu barbatii desi barbatii solicita mai des tratament.

Tratament

Tratamentul fobiei sociale se bazeaza pe psihoterapia de tip comportamental-cognitiv si doar secundar pe medicamente.

Plecand de la premisa ca disfunctia biologica incriminata in fobia sociala este la nivelul serotoninei, atentia cercetatorilor s-a indreptat asupra acelor medicamente care ii regleaza metabolismul.
Dintre toti inhibitorii recaptarii de serotonina (SSRI) numai paroxetina (Seroxat, Paxil, Arketis) si-a dovedit eficacitatea. Efectele ei benefice de ameliorare a anxietatii in situatii sociale sunt evidente doar pe durata tratamentului si se adreseaza mai curand pacientilor care se tem ca simptomele anxietatii vor fi remarcate de cei din jur si ii vor pune in situatii delicate.
Sa nu uitam ca in spatele fiecarei persoane cu fobie sociala exista o lunga istorie de evitare a contactelor sociale si a unui mod particular de apreciere a propriei prestatii (« daca nu am un comportament perfect ma fac de ras »).
Paroxetina are totusi sens in asociere cu terapia comportamental-cognitiva in contextul in care studiile arata ca medicamentele aduc un beneficiu rapid, in timp ce efectul psihoterapiei este mai lent dar contribuie la prevenirea recaderilor.

Psihoterapia comportamental-cognitiva presupune o abordare integrata a tuturor elementelor care constituie tabloul fobiei sociale cu scopul de a produce o schimbare durabila de comportament (partea comportamentala) si de mod de a gandi (partea cognitiva) despre sine si relatiile sociale. Psihoterapia poate fi individuala sau de grup iar frecventa sedintelor este saptamanala.

Partea comportamentala presupune o evaluare initiala a abilitatilor sociale ale clientului, urmata de insusirea si/sau exersarea lor in situatiile sociale care-i starnesc teama. Abilitatile sociale de baza implica 3 aspecte principale :

– expresivitatea (continutul si claritatea mesajului, voce, ton, fluenta in exprimare, contact vizual, mimica, gesturi etc.),
– receptivitatea ( capacitatea de a asculta atent, de a percepe emotiile celorlalti, de a sesiza corect momentul in care se poate interveni in conversatie)
– capacitatea de conversa (in sensul de a initia, mentine, incheia conversatia).

Abilitatile sociale se insusesc/exerseaza mai intai in sedintele de terapie individuala sau de grup, iar intre sedinte, in situatiile sociale cu care se confrunta clientul in saptamana ce urmeaza.
Clientul are ca tema autoevaluarea reactiilor sale, a nivelului de anxietate si a felului in care gandeste in situatiile prin care trece singur, urmand sa discute cu terapeutul dificultatile intampinate.

Partea cognitiva vizeaza, pentru inceput, recunoasterea de catre client a gandurilor disfunctionale care apar la anticiparea si confruntarea cu situatiile temute (« o sa ma fac de ras », « o sa creada ca sunt un prost », « nu voi reusi sa fac fata » etc.). Aceste ganduri stau la originea nivelului mare al anxietatii, a tendintei de evitare si a consolidarii imaginii de sine proaste.
Ceea ce isi imagineaza clientul ca gandesc cei din jur despre el este daca nu fals, cel putin exagerat.
In terapie, clientul este invatat cum sa-si verifice convingerile disfunctionale in diverse situatii si sa descopere singur ca sunt exagerate.
In timp, in fata unor argumente solide si verificate, aprecierea propriei prestatii devine mult mai adecvata, anxietatea scade iar imaginea de sine se imbunatateste. Aceste reusite dau curaj iar situatiile sociale incep sa nu mai fie evitate.
Acesta este punctul de plecare al castigarii/recastigarii unei vieti sociale convenabile.

Pentru ca fobia sociala presupune in multe cazuri o predispozitie genetica si biologica iar stress-ul poate creste oricand in viata fiecaruia dintre noi, exista riscul real al unei recaderi.
Terapia comportamental-cognitiva ia in considerare acest risc si are o strategie de prevenire a recaderilor. La finalul terapiei se recapituleaza principiile ei generale si se face bilantul tuturor demersurilor care au ajutat clientul sa-si schimbe modul de reactie si de gandire.

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s