Ioanadeea's Blog

Enjoy…

Ruptura coafei rotatorilor – recuperare medicala 21 August 2014

Ruptura coafei rotatorilor reprezinta o cauza frecventa de durere la nivelul umarului. Intre 4% si 32% din populatie se prezinta cu rupturi simptomatice, incidenta crescand cu avansarea in varsta. Desi varsta pacientului, stilul de viata si dimensiunea rupturii au un rol important in alegerea tratamentului, metoda cea mai preferata este tratamentul ortopedic. In cazul in care acesta nu da rezultatele dorite, repararea chirurgicala este necesara, in prezent acest tratament asigurand cele mai bune rezultate indiferent de varsta pacientului.

leziunile_de_coafa_rotatorie1

O interventie chirurgicala de succes trebuie urmata de un protocol de recuperare individual, supravegheat de un terapeut profesionist. Scopul principal al programului de recuperare este vindecarea coafei rotatorilor in timp ce se minimizeaza atrofia musculara si rigiditatea articulara. Rigiditatea la nivelul articulatiei umarului reprezinta cea mai frecventa complicatie postoperatorie si apare in special dupa imobilizare de lunga durata.

Studii au aratat ca o imobilizare de minim 2 saptamani postoperator rezulta in rata scazuta de rigiditate si cresterea mobilitatii. Pozitia bratului este de asemenea importanta in perioada imobilizarii. Rezultatele unor studii au sugerat ca o pozitie de abductie a bratului pe timpul imobilizarii creste vascularizatia umarului si scade tensiunea la nivelul suturii tendonului. In consecinta o imobilizare de 4-6 saptamani cu bratul in usoara abductie este protocolul de electie.

Crioterapia este folosita postoperator pentru a scadea durerea, edemul local, spasmele musculare si pentru a micsora raspunsul inflamator.

In functie de mai multi factori: varsta, marimea rupturii, calitatea tesuturilor si stabilitatea suturii, se poate opta pentru un program de recuperare conservator sau moderat. Diferenta este data de timing-ul exercitiilor fizice.
Programul mai conservator se caracterizeaza printr-o intarziere a mobilizarii pasive de pana la 2-4 saptamani pentru a oferii mai mult timp de vindecare suturii (se adreseaza in special persoanelor tinere).
Programul moderat consta in initierea exercitiilor de mobilizare pasiva din prima zi postoperator (se adreseaza persoanelor varstnice).

Prima etapa

-incepe postoperator pana la 6 saptamani. Telul principal in aceasta etapa este protejarea tesutului reparat. Ar trebui sa existe insa un echilibru intre promovarea vindecarii tendonului si prevenirea rigiditatii si aparitiei aderentelor postoperator. Imediat postoperator reparatia tisulara se bazeaza strict pe sutura chirurgicala. In zilele urmatoare incepe depunerea de colagen si eliberarea de factori de crestere cu un apogeu la 10 zile postoperator si un platou 28-56 zile de la operatie.

Zilele 1-7 postoperator :
-educarea pacientului
-exercitii de pendulare a bratului, in cercuri mici app 20cm diametru
-miscari active a pumnului si cotului
-ridicare pasiva anterioara a bratului la pacienti selectati
-crioterapie. Zilele 7-14 postoperator:
-crioterapie
-pendulari, miscari active ale pumnului si cotului
-ridicare pasiva a bratului si rotatie externa in planul scapulei
-exercitii active periscapulare (ridicare si protractie a scapulei).
Criteriile de trecere la etapa a doua sunt: flexie anterioara pasiva la cel putin 125 grade, rotatie externa in planul scapulei la cel putin 75 grade, rotatie interna pasiva la cel putin 75 grade, abductie glenohumerala pasiva 90 grade.

A doua etapa

De la 6 la 10 saptamani. In aceasta etapa pacientul poarta intermitent imobilizarea si trebuie sa ajunga la o raza de miscare completa, sa-si recapete forta. Practic in aceasta etapa ii este permis pacientului sa inceapa miscarile active.

TRATAMENTUL CONSTA IN:

-initierea exercitiilor active asistate (spalier, scripete, baston)
-adaugarea miscarii de rotatie interna, cu antebratul in supinatie. Miscarea este ajutata de folosirea unui bat
-exercitii de intarire a scapulei
-miscarea de flexie a bratului cu ajutorul bratului neoperat
-stimularea musculaturii in prozitia de pronatie a corpului
-initierea contractiilor muschiului supraspinos prin miscarea “salutului”
-in decubit dorsal pacientul trebuie cu cotul flectat, in rotatie neutra sa puna un prosop in tensiune intre cot si mana si sa execute rotatii interne si externe
-in decubit dorsal cu cotul intins, pacientul trebuie sa deseneze cercuri si litere imaginare.

Mobilizarea activa neasistata este restrictionata in aceasta etapa in cazul rupturilor mari. Pacienti selectati pot incepe exercitii cu rezistenta. Daca durerea este inca prezenta la rezistenta manuala minima, atunci exercitiile se amana pana in etapa urmatoare. Trecerea la etapa a treia se face cand pacientul isi recapata mobilitatea activa la amplitudine egala cu a membrului sanatos.

Etapa a treia

-de la 10-16 saptamani. Aceasta faza consta in initierea exercitiilor destinate tonifierii musculaturii coafei. Pacientul trebuie sa ajunga la o arie de miscare pasiva si activa completa si sa continuie cu initierea activitatilor functionale. Tratamentul consta in continuarea exercitiilor de incalzire, exercitii cu rezistenta manuala pentru coafa rotatorilor si deltoid, exercitii cu rezistenta progresiva pentru retractia scapulei, biceps, triceps.
-exercitiile cu greutati sunt admise pentru bicepsi si tricepsi. In cursul acestei etape pacientul trebuie sa-si fi reluat complet aria de miscare, cu exceptia pacientilor cu rupturi mari ale coafei rotatorilor.
-rotatii interne si externe ale bratului cu cotul flectat
-cu bratul in abductie de 60 de grade si flexia cotului de 45 de grade, pacientul efectueaza miscarea de adductie a bratelor sub un arc imaginar de 60 de grade, impotriva unei rezistente elastice minime. Apoi revine la pozitia initiala (vezi fig.)
-tonifierea mushilor romboid si trapez prin tractiuni cu rezistenta minima in axul antebratului
-tonifierea ms biceps brahial si triceps brahial.

Trecerea in etapa a patra se face in momentul in care pacientul nu mai are dureri la activitatea zilnica si nici cand practica exercitiile de recuperare.

Etapa a patra

-de la 16-26 saptamani
-activitate functionala completa
-reintegrare in campul muncii
-intoarcere progresiva la sport
-initierea progresiva a activitatilor deasupra capului (miscarile deasupra capului fara restrictie dupa 6 luni).

Exercitii:

-rotatie externa cu rezistenta elastica, cotul fiind fiind flectat la 90 de grade si lipit de trunchi
-rotatie externa cu cotul flectat si in abductie de 90 de grade
-flotari pe banca
-cu cotul flexie de 90 grade si bratul anteflexie de 90 grade
-pacientul trebuie sa mentina pozitia impotriva unei forte de tractiune elastica
-exercitii de aruncare a greutatilor.

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s