Ioanadeea's Blog

Enjoy…

Boala Alzheimer 5 Octombrie 2010

Filed under: Afectiuni neurologice — ioanadeea @ 2:50 pm
Tags: , , , ,

Boala Alzheimer este o atingere cronica, cu evolutie progresiva, a unei parti a creierului, caracterizata prin alterarea intelectuala ireversibila, ducand in cele din urma la dementa.

Boala se caracterizeaza prin degenerescenta nervoasa, datorata micsorarii numarului de neuroni, atrofia creierului si prezenta „placilor senile”.
Se manifesta la inceput prin pierderi ale memoriei si dezorientare in timp si spatiu, simptomele accentuandu-se progresiv: functiile intelectuale precum memoria, orientarea si capacitatea de a efectua calcule mentale se degradeaza. Simptomele se explica prin degenerarea celulelor nervoase. Pierderea treptata a autonomiei pacientului cu boala Alzheimer necesita, in timp asistarea si apoi insitutionalizarea permanenta a bolnavului.

Evolutia bolii Alzheimer dureaza in medie 10 ani, dar poate dura intre 2 si 20 ani. Exista doua forme: forma sporadica, care constituie 90 – 95% din cazuri, si forma familiala, de origine genetica, ce poate afecta mai multe generatii ale unei familii.
Boala Alzheimer debuteaza in general inaintea varstei de 60 ani, dar in cazuri foarte rare, chiar de la 30 ani. Dupa varsta de 65 ani, incidenta bolii variaza intre 1 si 5,8%. Ea creste odata cu varsta, ajungand la 10% dupa 85 ani.

Semne si simptome
Primele simptome sunt banale si difera de la o persoana la alta. In general, importanta lor se agraveaza in timp.

Tulburarile de memorie sunt semnele caracteristice ale bolii. Ele afecteaza evenimentele din trecut (incapacitatea pacientului de a-si aminti evenimentele importante din viata sa), cunostintele acumulate in viata profesionala si cunostintele de cultura generala.

Tulburarile de comportament, relativ precoce, sunt deseori remarcate tardiv: indiferenta si reducerea activitatii, ca urmare a pierderilor de memorie. Se poate asocia un sindrom depresiv. In plus, pot sa apara tulburari de personalitate: iritabilitate, idei de persecutie, etc.

Afazia (tulburari ale limbajului) nu este observata de la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele sau utilizeaza perifraze apropiate cuvintului dorit. Apoi, afazia devine evidenta: bolnavul prezinta o incoerenta verbala, cu inversiune sau substitutie a silabelor sau cuvintelor. Apar tulburari grave ale intelegerii limbajului.

Se instaleaza dificultatea de a efectua chiar si cele mai banale gesturi, in absenta unei paralizii: bolnavul nu poate tine o furculita in mana, nu se poate imbraca sau incalta.
– afectarea memoriei recente (numele persoanelor, evenimentele recente, etc.)
– dificultati in retinerea de noi informatii
– dificultati in efectuarea unor actiuni obisnuite (incuierea usii, luarea medicamentelor, gasirea obiectelor, etc.)
– tulburari ale limbajului
– pierdere progresiva a simtului orientarii in spatiu sau timp
– dificultati in recunoasterea persoanelor
– afectarea memoriei pe termen lung (pierderea amintirilor din copilarie sau din tinerete)
– modificari de comportament
– modificari ale personalitatii.

Cauze si factori de risc
Originea acestei boli neurodegenerative nu este complet cunoscuta. Mai multi factori de risc, atat genetici cat si de mediu, sunt studiati in prezent.

Factori de risc

Varsta – cel mai important factor de risc.
Conform unor studii, boala Alzheimer afecteaza 1% din persoanele cu varste intre 65 si 74 ani, 7% din persoanele intre 75 si 84 ani si 26% din persoanele peste 85 ani. Tinand cont de cresterea sperantei de viata, aceasta boala poate deveni o adevarata problema sociala.

Hipertensiunea, diabetul, arterioscleroza si tabagismul – riscul de a suferi de boala Alzheimer cresc de 2 -3 ori.

Antecedentele familiale – riscul de aparitie a bolii Alzheimer este usor crescut daca o ruda de gradul 1 sufera de aceasta boala. Desi mecanismele genetice raman necunoscute, cercetatorii au identificat o serie de mutatii genetice ce provoaca boala Alzheimer cu debut precoce. In plus, prezenta genei pentru apolipoproteina E creste riscul de aparitie a bolii Alzheimer cu debut tardiv.

Alti factori de risc:
– unele boli: sindromul Down, trisomie 21, artrita, tulburari cardiovasculare, hipertensiune
– modul de viata: alimentatie, exercitii fizice, consumul de alcool, cafea sau tutun
– expunerea la substante toxice in cadrul activitatilor profesionale: aluminiu, plumb, etc. O teorie este ca expunerea indelungata la unele metale sau substante chimice poate fi o cauza a bolii Alzheimer. Expunerea la aluminiu a fost incrimata, datorita faptului ca pacientii cu Alzheimer prezinta o crestere a nivelului de aluminiu la nivelul creierului. Cu toate acestea, studiile nu au reusit sa puna in evidenta o legatura intre expunerea la aluminiu si boala Alzheimer. De altfel, la pacientii dializati, nivelul de aluminiu este de 5 ori mai mare decat cel identificat la pacientii cu Alzheimer, dar nu provoaca degenerescenta nervoasa.
– traumatisme craniene – observatia ca unii sportivi care au suferit leziuni importante sau repetate practicand boxul dezvolta in cele din urma o forma de dementa, a dus la concluzia ca leziunile cranio-cerebrale sunt un factor de risc pentru boala Alzheimer. Rezultatele studiilor sunt contradictorii.

Tratament
In prezent, nu exista un tratament curativ pentru boala Alzheimer. Totusi, exista medicamente pentru incetinirea evolutiei bolii si, intr-o anumita masura, pentru ameliorarea functiilor cognitive.
O parte importanta a tratamentului consta in reducerea simptomelor: somnolenta, anxietatea, agitatia si depresia. Pana in prezent, doar doua clase de medicamente s-au dovedit a fi eficiente:

Inhibitori de colinesteraza sunt utilizati indeosebi pentru tratarea simptomelor usoare spre moderate ale bolii Alzheimer. Aceasta clasa de medicamente permite cresterea concentratiei de acetilcolina in anumite regiuni ale creierului. Acetilcolina permite transmisia influxului nervos intre neuroni.

Memantina este primul medicament aprobat pentru tratarea formelor moderate si severe ale bolii Alzheimer. Medicamentul protejeaza neuronii de actiunea glutamatului (un neurotransmitator cu efect excitator). Memantina este uneori asociata cu inhibitorii de colinesteraza.

Mai multe trialuri clinice sunt in curs pentru testarea unor noi medicamente sau tratamente. Printre acestea se afla si vaccinul impotriva bolii Alzheimer. Vaccinul stimuleaza celulele imunitare sa reactioneze pentru a distruge placile de proteine beta- amiloide, una dintre atingerile fiziologice importante ale bolii. Acest vaccin ar permite atacarea mecanismului insusi al bolii. Din pacate, rezultatele trialurilor au fost dezamagitoare, intrucat vaccinul a determinat reactii autoimune.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s